În plină incertitudine economică, USL şi guvernul pe care-l susţine deschid două uriaşe şantiere. Nu, nu vă gîndiţi la infrastructură, aici stăm în continuare prost. Este vorba despre două ample lucrări politice: regionalizarea şi noua Constituţie.
Să fie aceasta o dovadă de viziune? Să fie un pariu ambiţios? Sau actuala majoritate tocmai s-a apucat să lucreze intens la propriul monument funerar? Da, fiindcă lucrarea prezintă un număr apreciabil de riscuri, pe care entuziasmul unei puteri venite pe un val de susţinere populară dă semne că le ignoră.
DE ACELASI AUTOR Tradiţional, modern şi eurodezabuzat De ce ne interesează bulgarii? Povestea europeană a micului românesc Uniunea Europeană - un Turn Babel al nemulţumirilor Regionalizarea, de pildă. După informaţiile disponibile în momentul de faţă, procesul s-a transformat într-o luptă surdă a intereselor, în spatele uşilor capitonate ale birourilor baronilor locali. Ale baronilor PSD şi, acolo unde există, PNL, fiindcă aceia din PDL au fost măturaţi de tăvălugul electoral din 2012. Pe cît de multă energie se pune în disputele interne de partid, pe atît de puţin îi arde publicului de aşa ceva. Nu că subiectul n-ar fi important. Este. Doar că pînă acum ne-au parvenit doar nişte hărţi, împărţite în nişte diviziuni fără personalitate, fără unitate economică, fără istorie şi, în definitiv, fără noimă, denumite după punctele cardinale. În timp ce baronii se bat pentru stabilirea oraşelor de reşedinţă, regiunile nu spun nimic marelui public. De bine-de rău, oamenii simt o anume legătură de ordin afectiv cu actualele judeţe, plus că le înţeleg funcţionarea, măcar în linii generale. De la ultima reorganizare administrativă au trecut 45 de ani, deci timp a fost destul. Plus că multe judeţe existau, cam în aceeaşi formă şi cu aceleaşi denumiri, şi în perioada interbelică. Fără o reală dezbatere publică şi fără
