Mai are până la încheierea celui de-al doilea mandat doar un an şi vreo zece luni. Şi, după aceea, încotro? În vara trecută, la referendum, cu sabia demiterii deasupra capului, hăhăia cam sterpezit, dând de înţeles că nu-i bai, are un brevet în buzunar şi că o să se întoarcă pe vapor. Evident, răspunsul era o glumă de doi bani. Nimeni nu l-a luat în serios. Apoi, cu altă ocazie, a zis că va fonda el o şcoală, unde, punându-şi în valoare vasta experienţă, o să-i înveţe pe cei tineri politică. Altă glumă de stadion. Cu chiu, cu vai a scăpat de demitere, a revenit în maniera cunoscută, jalnică, nu ca preşedinte, ci „guvernator” al Bruxellesului, fără vreo jenă de ordin moral, că 7,5 milioane de români au votat pentru mazilire. A semnat pactul de coabitare şi, la adăpostul acestuia, coace planuri pentru supravieţuire. Tolerat şi de populaţie, şi de monstruoasa coaliţie, e aproape sigur că nu va mai veni peste el nicio suspendare. Va ieşi la pensie din funcţia de preşedinte. De ipotetica întoarcere la flotă a uitat, în primul rând că vapoarele nu mai sunt, le-a scufundat el pe toate, încă de când era mare ministru la Transporturi, iar de îmbârligăturile politice, unde e maestru emerit al... artei, cum o să se lase? Problema e că-i trebuie o platformă şi un partid pe care să-l călărească în stilul său inconfundabil. PDL-ul? „A ajuns pe marginea politicii”, zice dl Băsescu. L-a băgat Blaga într-o fundătură. Aşa cum arată acum, PDL nu e un vehicul pe care să-l cari după tine şi să-l duci de la 7 la sută la treizeci şi ceva la sută, mai ales că există pericolul ca, la „Congresul” din martie a.c., Buldogul să fie reales. Un PDL cu Blaga la cârmă (şi după ce Băsescu îşi termină mandatul la Cotroceni) nu constituie o garanţie că „fondatorul” revenit în Modrogan va mai fi tot el animalul politic Alfa al portocaliilor. Deja mulţi dintrei ei, încolonaţi în plutonul „caporalulu