„Grecia nu este țara luminilor strălucitoare și a spectacolelor de gală, e țara oamenilor care nu au ce să le dea de mâncare copiilor.”

Grecia a primit zilele trecute încă un oaspete vest-european care a încercat s-o îmbărbăteze într-o vreme de criză economică acută. Președintele socialist francez François Hollande a promis la Atena investiții franceze - și măsuri hotărâte la scară europeană pentru reluarea creșterii economice. Președintele Greciei a mulțumit frumos, dar a ținut să-i reamintească liderului francez cum o duce deocamdată societatea elenă. Detalii are Mircea Țicudean.

„Ne amenință o explozie dacă punem noi presiuni asupra Președintele François Hollande x Președintele François Hollande ​​societății”, a spus președintele elen Karolos Papoulias la întâlnirea cu omologul său francez François Hollande, exprimând ceea ce simt milioane de greci, anume că au ajuns la capătul puterilor.

Într-o relatare de la Atena, Associated Press scrie că deși Grecia a evitat deocamdată falimentul, iar cifrele economice arată mai bine, pentru cetățenii de rând viața este tot mai grea.

Sindicatele elene, care au organizat miercuri prima grevă generală de anul acesta au avertizat că forța de muncă a fost prea greu lovită de măsurile de austeritate ca să mai poată asigura revenirea țării la creșterea economică, după o recesiune care durează de mai bine de cinci ani.

Grecia are în prezent cea mai înaltă rată a șomajului din Europa, 27% - adică 1,35 de milioane de persoane.

Un institut guvernamental de cercetări din Atena spune că anul acesta procentul ar putea ajunge la 30%.Dintre tinerii greci cu vârste mai mici de 24 de ani 60% nu au de lucru.

Criza economică – scrie AP – a lăsat 450.000 de familii fără nici un membru angajat. Iar noua regulă că ajutorul de șomaj se plătește cel mult un an înseamnă că anul