Dacă-i acceptă pe apicultori – albinelor, ecologiştii le displac. În satul Nagylok din districtul Fejér din Ungaria, un grup de 330 de iubitori ai naturii şi-ai culorii verzi, au avut ocazia să cunoască filantropia dragilor himenoptere atunci cînd, încălcîndu-li-se arealul, li se deranjează străvechile tabieturi. Ignorînd paşnica intenţie a iubitorilor naturii, albinele i-au atacat în forţă, pe optsprezece dintre ei obligîndu-i să se interneze în spital. Nu mai puţin de unsprezece ambulanţe şi un elicopter din branşa sanitară au dus la bun sfîrşit acţiunea de salvare. Şase persoane vor fi fost în stare gravă, din cauza unor înţepături multiple şi a reacţiilor alergice ulterioare. Copilaşii, panicaţi de prima şarjă a albinuţelor, au dat fuguţa-n pădurice. Din fericire, în pericol de moarte n-a fost nimeni.

Un cetăţean de lîngă Göteborg, din Saro, văzut-a într-o dimineaţă, în livadă, un elan (o, mai exact, elană!), cu membrele inferioare încîlcite în crengile joase ale unui măr. Motivul era unul foarte clar: elan(a) era beat(ă). Ceea ce, în Suedia, este un fapt banal: elanii mănîncă mere în prostie, iar acestea se cidrifică, apoi, în somacurile lor încăpătoare. Eliberată, prin tăierea crengilor de măr, de către oamenii de la Protecţia jivinelor de orice teapă şi, după noaptea petrecută în livadă, erbivora a pornit-o, sănătoasă, spre pădurea-n care şi-avea rostul. Era, spuneau localnicii, apoi, numai uşor mahmură. – Or, în vreme ce un „beat elan“, ce va să zică „entuziasm“ (ca al uteciştilor, pe vremuri), e o expresie verosimilă (gazetăreşte), un „elan beat“ poate să pară, la meridianul nostru, o gogoaşă (una în stil vînătoresc). Ei bine, lucrurile stau taman pe dos. Un grup de babuini (maimuţe cattarhiniene africane, din generul cynocephal – buzele cărora-s proeminente) a ajuns, prin îndelung antrenament, să recunoască lesne cuvinte tipărite, în contra