Efectele guvernării Boc, ne referim la reducerea numărului de bugetari, poliţia nefăcând excepţie, se resimt negativ şi acum. Prin decizia luată, Guvernul Boc a dat dovadă de o totală lipsă de cunoaştere în profunzime a realităţilor sociale româneşti. De fapt, falimentarea treptată a economiei româneşti, începută din 1991, a dus la creşterea dispariţiei masive a locurilor de muncă, la dispariţia, brutală sub aspect financiar, a oricărei perspective de viitor, atât la nivel individual, cât şi de grup socio-profesional, prin reducerea gradului de căutare a unor meserii cum ar fi cea de miner, strungar etc. în plus, desfiinţarea, în perioada Boc, nu numai a unor posturi de poliţie, dar şi reducerea numărului de poliţişti activi ce se confruntau direct cu infracţionalitatea, a dus printre altele la creşterea furturilor. Astfel, furturile au reprezentat 35,3% din totalul infracţiunilor sesizate anul trecut, numărul lor fiind în creştere cu 7,9% faţă de
2011, potrivit bilanţului Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) pe anul
2012. Totodată, criminalitatea stradală a crescut anul trecut cu 5,62%, menţinându-se însă la valori reduse, cu o pondere de 7,25% din totalul infracţiunilor. Dintre faptele sesizate, doar 8,3% au fost comise cu violenţă. Doar 18,33% din totalul infracţiunilor produse în mediul stradal au fost surprinse în flagrant de poliţişti, procent ce reflectă un alt aspect negativ produs de politica socială a Guvernului Boc care a mizat pe austeritate generală, inclusiv la nivelul analizei şi gândirii logice. Prim ministrul Emil Boc s-a grăbit, nu s-a gândit când a satisfăcut toate cererile FMI-ului, iar uneori, fapt dezvăluit de mass-media, chiar a exagerat. De exemplu, a redus baza tehnică operaţională a poliţiei, ceea ce a avut drep consecinţă reducerea gradului de prevenire şi intervenţie rapidă în anihilarea actelor antisociale şi infr
