Laboratorul de Restaurare Conservare din cadrul Muzeului Olteniei este cel mai dotat şi mai bun din ţară. Acolo lucrează specialiştii care refac obiecte istorice, de patrimoniu, pentru ca noi să ne putem bucura de ele în cele mai bune condiţii.

Laboratorul de Restaurare Conservare al Muzeului Olteniei a luat viaţă la mijlocul anilor ‘70, după cum ne-a povestit şeful de laborator, Ţuţu Bărbulescu. Iniţial, aceste locuri în care se refăceau obiectele aveau personal specializat cam pe ceea ce zona geografică avea în patrimoniu: „Spre exemplu, aici nu erau decât restauratori de metal sau de ceramică“. Ulterior, oamenii şi-au dat seama că este vorba de un patrimoniu naţional şi nu de unul local, iar specialiştii au venit din toate domeniile. Astfel de laboratoare au început să ia naştere în Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi, organizate cumva pe zone istorice şi pe mari zone geografice.

Cel mai bun laborator din ţară

„Este ca la o operaţie“, spune Ţuţu Bărbulescu, care lucrează în acest domeniu de 40 de ani. Cu toţii sunt „chirurgi“ într-ale restaurării obiectelor. Toată echipa de 14 oameni face deseori această comparaţie cu medicina. „Vezi obiectul şi îţi închipui că pot interveni lucruri neprogramate, pe care nu le poţi amâna. Uneori ne apucă 11 noaptea în muzeu. Dacă te-ai apucat de o operaţiune şi descoperi ceva neaşteptat, nu poţi lăsa pe mâine“.

În jurul celor 14 restauratori pluteşte o atmosferă plăcută de modestie. „Noi suntem în spatele uşilor şi ne facem treaba noastră“. Sunt pasionaţi de meseria lor şi, după cum spune cel care îi conduce, „n-ai cum să fii sănătos la cap ca să lucrezi aici. Toate substanţele sunt toxice, cu grad zero sau unu de toxicitate. Mulţi restauratori mor de cancer“, spune Bărbulescu, însă, cu tehnologia actuală de la Muzeul Olteniei, gradul de protecţie este mai ridicat.

200.000 de euro s-au investit în aces