Creştin-ortodocşii prăznuiesc duminică, 24 februarie, Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul.

Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, Sfântul Prooroc Ioan, a fost ucis prin decapitare, din porunca lui Irod Împărat, printr-un complot pus la cale de Irodiada şi fiica acesteia, Salomeea.

Pentru că se temea cumplit de Sfântul care-l mustrase necontenit pe Irod pentru nelegiuirea de a trăi cu Irodiada, soţia fratelui său, aceasta a luat capul de pe tipsie şi l-a îngropat în loc ascuns şi necinstit, în grădina sa, dar nu în acelaşi loc cu trupul, de frică să nu învie. “ (...) împungând cu acul limba Sfântului care mustra fărădelegea lor, nu l-a dat să-l îngroape o dată cu trupul, pentru că se temea ca nu cumva Ioan să învieze când capul lui se va lipi de trup şi iar o va mustra. Deci ea a poruncit ca trupul să-l arunce, iar ucenicii, luându-l noaptea în taină, l-au îngropat în Sevastia, cetatea Samariei. Însă capul l-a îngropat Irodiada, în curtea sa, în pământ adânc, la un loc ascuns şi necinstit” (Vieţile sfinţilor)

La vederea acestui cumplit scrilegiu, Ioana, o femeie de la curtea lui Irod, care ştia că Botezătorul a fost ucis fără să aibă vreo vină, a luat în taină cinstitul cap din grădină şi l-a îngropat într-o oală de lut, pe Muntele Eleon, unde era satul lui Irod. Auzind, la o vreme, de propovăduirea Mântuitorului Iisus Hristos, Irod a fost convins că Sfântul Ioan a înviat: “Când a auzit Irod vestea despre Iisus, a gândit împreună cu Irodiada, nu cumva a înviat Ioan? Căutând capul lui Ioan şi negăsindu-l, nu se pricepeau ce să fie. Apoi a zis Irod către casnicii săi despre Iisus: «Ioan pe care l-am tăiat, acela s-a sculat din morţi şi pentru aceasta se lucrează puteri prin el». După aceasta, trecând multă vreme, un bărbat oarecare slăvit, care era dintr-un palat împărătesc şi crezuse în Domnul nostru Iisus Hristos