Pentru România, schimbul de acuzaţii cu Ungaria permite distragerea temporară a atenţiei de la situaţia internă: această ţară îşi revine după criza politică în care s-a afundat în 2012, provocată de o dispută între premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu, scrie centrul american de analize Stratfor, preluat de Euractiv.
Recent, ministrul român de externe Titus Corlăţean a declarat că relaţiile dintre România şi Ungaria sunt complicate în prezent din cauza "greşelilor" făcute de Budapesta în legătură cu etnicii maghiari care trăiesc în România. Corlăţean s-a referit la decizia Ungariei de a arbora steagul Ţinutului Secuiesc - regiune din România unde trăieşte un subgrup de etnici maghiari - pe clădirea Parlamentului din Budapesta. Acesta a fost doar cel mai recent incident, însă divizările istorice dintre cele două ţări datează de secole.
Situate între Europa centrală şi de sud-est, România şi Ungaria au o lungă istorie comună. Cea mai mare parte din teritoriile Ungariei şi României moderne s-au aflat la un moment dat sub auspiciile Imperiului Otoman, iar apoi ale celui Habsburgic. Principala formaţiune geografică din regiune sunt Munţii Carpaţi, iar graniţa oficială dintre cele două ţări s-a mutat în mod repetat de pe o parte pe alta a munţilor, începând din epoca medievală.
Cea mai recentă redefinire semnificativă a graniţelor a avut loc după cel de-al doilea Război mondial, prin Tratatul de la Trianon din 1920, în baza căruia Ungaria şi-a pierdut două treimi din teritoriu în favoarea vecinilor săi, inclusiv Transilvania în favoarea României. Ca urmare, maghiarii au devenit cel mai mare grup minoritar din România.
Potrivit recensământului din 2011, în România trăiesc circa 1,2 milioane de etnici maghiari, adică 6,5% din populaţia totală. Jumătate dintre maghiarii care trăiesc în România sunt secui
