Îmi propusesem să scriu despre Klaus Iohannis. Despre calculele din spatele acestei mișcări, despre cine și cui a dat “șah”. Despre situația din PNL și despre felul în care această mutare obligă PSD la o refacere a calculelor politice. Despre schimbările polilor din PNL. Despre consecințele de care trebuie să țină cont PDL. Aveam pregătite scenarii, ipoteze și, evident, concluzii. Pe scurt, ar fi ieșit un editorial grozav. Ca să nu mai zic că mie îmi place politicianul sibian, în special datorită faptului că nu e român, ci neamț! Asta promite, nu?
Între timp, însă, s-a întâmplat ceva care m-a zguduit mult mai mult decât venirea lui Klaus la PNL. Mi-a băgat RCS-RDS internet. Da, doamnelor și domnilor, minunea a avut loc. Au venit niște băieți, au montat un chelcheșoz și gata!
Priza mea de internet este în sufragerie, poziționată strategic, cam la 15 – 20 de centimetri de sol. Băieții cu pricina, membri ai Echipei Numărul 7 (?) au tras un fir de la priză de aproximativ 30 – 40 de centimetri lungime. Suficient de lung pentru a putea sta întins comod pe jos, atunci când lucrez la calculator. Mi-am permis să le propun băieților o soluție tehnologică futuristă: montarea unui router, pe care eu îl cumpărasem deja, cu ocazia ultimei mele vizite în viitor. Aceştia au căscat ochii, dar s-au arătat deschiși la nou și s-au chinuit să-l configureze. Recunosc, am insistat mult în ceea ce privește device-ul cu pricina, știind că nevastă-mea, o tipă excentrică, are straniul obicei de la sta chinuită la birou, atunci când lucrează la calculator, și nu întinsă bine mersi pe burtă, în mijlocul sufrageriei, după cum impune lungimea nenorocitului ăluia de cablu!
Nu am avut noroc, configurarea nu a fost posibilă. Evident, din pricina aparatului meu. Nu a fost cu supărare, băieții m-au ajutat să reașez mobila din sufragerie. Acum pot lucra la calculator fără să mai fiu
