După modelul silvic montan, prin care au fost mai întâi valorificate jivinele, apoi codrul și în final pământul fertil rămas în urma defrișării, Delta Dunării dă semne că intră și ea în ultima linie dreaptă.

Peștele a fost ras de braconierii electrici și de plasele monofilament ale cherhanagiilor hulpavi, iar defrișările făcute de Romsilva în pădurile de plopi de pe grinduri au avut drept victime colaterale pădurile bătrâne de sălcii. Așadar este logic să fie căutate și alte resurse.

Rezolvarea vine printr-o metodă mixtă,

piscicol-imobiliară. Astăzi sunt zeci de construcții ilegale ale braconierilor pe grindurile dintre ghioluri, unele dintre ele cabane în toată regula, altele simple colibe. Acolo stau băieții în timpul săptămânii ca să nu ardă benzina aiurea plecând zilnic cu bărcile spre satele de obârșie. Puteți considera aceste așezări de dincolo de harta oficială a Deltei ca principale puncte de colectare a ultimei suflări pisicole de la Gurile Dunării pentru piața neagră. Ei bine, milioanele de euro din borcanul cu miere europeană al axei Programului Operațional pentru Piscicultură (POP) au luat mințile cherhanagiilor pedeliști și pesediști, care au făcut lobby politic puternic pentru ca autoritățile să le construiască legal astfel de adăposturi pescărești pe tot cuprinsul Rezervației. Evident, cu excepția zonelor strict protejate, adică o japșă, o pădure, șapte dune de nisip și un ghiol. Vă îndemn să lăsăm la o parte visurile braconierilor de a primi bărci, motoare și năvoade moca în cadrul acestui program guvernamental legat de axa POP, ori alte asemenea mangleli mărunte ale pulimii din baltă. Peștele se împute de la bani adevărați, nu așa. Planul este simplu: se construiesc cabanele pescărești, după care sunt preluate de consiliile locale ale comunelor din Deltă. Și acolo, fraților, este un fel de insulă a piraților imobiliari.