Philippa Gregory nu mai are nevoie de prezentare, după ce a cucerit cititorii cu romanele surorilor Boleyn ("Surorile Boleyn" şi "Moştenirea Boleyn"), apoi cu alt ciclu "Războiul Rozelor" despre un răstimp ce a însângerat istoria Angliei, din care au apărut "Regina albă" şi "Regina roşie", prima fiind urmaşa zânei Melusina cu darul Vederii, a doua fiind peste măsură de pioasă. Al treilea roman din ciclul războinic al rozelor, "Doamna apelor", se întoarce în timp, la vremea domniei lui Henric al VI-lea si a Margaretei de Anjou, când a izbucnit duşmănia dintre Casa de York şi Casa de Lancaster.

O întreagă epocă reînvie sub ochii unei femei - Jacquetta de Luxemburg, a cărei viaţă o decid naşterea, familia şi istoria: ieşirea din copilărie şi instruirea ei în practicile magice, două căsătorii ce o ridică sus, între primele doamne din regat, fidelitatea faţă de Casa de Lancaster, şirul de lupte din regat în care, vrând-nevrând se vede silită să rămână doamna de încredere a reginei Margareta, pe care chiar ea o însoţise ca tânără mireasă din Franţa la Londra pentru a se căsători cu tânărul rege Henric al VI-lea.

Copilă fiind, ea are privilegiul s-o cunoască pe Ioana d'Arc şi să înveţe prima lecţie dură despre jocul puterii şi jucătorii care şi-o dispută - francezii dornici să-i alunge pe englezii care le-au ocupat ţara, lorzii care-l slujesc pe regele Angliei se străduiesc să intre în graţii ca să obţină privilegii peste privilegii, de la moşii bogate la căsătorii care-i ridică în rang şi le sporesc averea. O frescă de proporţii descrie o epocă zbuciumată, datorită unui rege slab, mai potrivit unei vieţi monahale, o regină ambiţioasă şi nesăbuită.

Jacquetta însăşi a fost inţiată de mătuşa ei în practicarea artelor magice - posedă şi darul Vederii profetice, aşa că devine tânăra soţie a ducelui Beauford, cel ce conduce Franţa ca regent în numele regelui