Fraţilor, e groasă! Primăria Ploieşti a dat şi anul acesta autorizaţii pentru corturile cu mărţişoare. Ca să nu facă notă discordantă cu decorul, acestea vor fi ocupate, în mare parte, de concetăţenii noştri romi. Pe care, bineînţeles, nu a avut nimeni tupeul să-i întrebe dacă sunt la zi cu plata taxelor şi impozitelor locale. Aşa că au primit spaţii doar pentru că şi-au plătit chiria aferentă locului pe care-şi vor amplasa corturile. La care se vor vinde, ca în fiecare an, pe lângă mărţişoare kitschoase, tuciuri şi ibrice din alamă, şosete, portofele (în cazul în care rămâneţi fără al

dumneavoastră), tot felul de muţunachii, brelocuri cu Tweety şi lista poate continua. Toate acestea vor fi, evident, însoţite de tradiţionalul şnur alb-roşu.

De doi ani, eu adopt o formă de protest faţă de aceşti comercianţi şmecheri şi faţă de nepăsarea autorităţilor care-i lasă, ba chiar îi încurajează, dându-le autorizaţii de funcţionare, să-şi desfăşoare activităţile în tot oraşul. Aşa că, deşi unele sunt mai scumpe, eu cumpăr mărţişoare numai de la comercianţii care închiriază spaţii în mall-urile din Ploieşti, de la Galeria de Artă (unde cele mai multe sunt făcute de elevii Liceului de Artă) şi de la expoziţiile organizate de aceşti tineri prin diferite spaţii comerciale din municipiu. Măcar sunt liniştită că banii mei nu ajung în Radu de la Afumaţi, unde, comercianţii de mărţişoare nu-şi plătesc nici măcar gunoiul, pe care, credeţi-mă!, îl produc în cantităţi considerabile şi îl depozitează la o stradă distanţă, în mijlocul trotuarului de lângă fosta Policlinică Cina. Acolo unde ar trebui să le dea şi primăria spaţiu pentru vânzarea de mărţişoare. Lângă maldărul de gunoi, singurul produs de care sunt capabili, de altfel.

Pentru cei cărora nici varianta mărţişoarelor vândute de comercianţi în diferite spaţii închise din oraş nu li se pare cea mai fericită, ex