Ilina Gregori, Cioran.
Sugestii pentru o biografie imposibilă,
Bucureşti, Editura Humanitas, 2012, 244 p.
Ca şi în cazurile (psiho)- biografiilor lui Eminescu şi Eliade, pe care le-a explorat pe por- ţiuni restrînse în cîteva pătrunzătoare studii de caz, Ilina Gregori nu şi-a propus să scrie o biografie a lui Emil Cioran, mul- ţumindu-se cu cîteva incursiuni eseistice în reprezentă rile identităţii sale profunde.
Ele ne sunt livrate ca „sugestii pentru o biografie imposibilă”, în replică la afirmaţia editorilor francezi ai operelor lui Cioran de la Pléiade, Nicolas Cavaillès şi Aurélien Demars, potrivit cărora o biografie detaliată a scriitorului-filosof „rămîne încă de scris”. Şi aceasta, dincolo de tentative meritorii, deja existente, precum „biomonografia” realizată de Bernd Mattheus sau proiectul nefinalizat al regretatei Ilinca Zarifopol-Johnston… Autoarea lasă a se înţelege că texte ficţionale precum piesa Mansardă la Paris cu vedere spre moarte a lui Matei Vişniec sau romanul lui Bruno de Cessole, L‘heure de la fermature dans les jardins d’Occident, constituie scenarii mai plauzibile pentru „biografia” celui care, deşi a refuzat să se lase „biografiat” în timpul vieţii, a ajuns să fie reconsiderat postum pornind de la textele sale confesive – scrisori, caiete ş.a. sau de la anecdotica biografică. Totodată, înclină să considere că sarcina unei biografii e de a recupera cît mai fidel intenţia autorului monografiat pornind de la operele sale antume. Iar atunci cînd Cioran afirmă, în repetate rînduri, că textele proprii îi contrazic intenţia, reclamînd o lectură în răspăr din partea cititorilor, comentatoarea sa recomandă, la rîndu-i, lectura pe dos, spre a rămîne astfel – paradoxal – fidelă intenţiei cioraniene... Dar, oare, chiar putem recupera suficient de fidel „intenţiile originare” şi „realitatea vieţii” oricui? Şi, dacă
