Premierul Victor Ponta şi-a încheiat vizita de două zile în Franţa, cu un bilanţ care poate fi descris drept pozitiv. Mai ales dacă ne aducem aminte de tensiunile care au marcat relaţiile franco-române în ultimii trei ani. Trimisul special RFI, Vasile Damian, a urmărit deplasarea oaspetelui român la Paris şi ne rezumă principalele puncte ale rezultatelor acestei vizite.

Franţa şi România au prelungit cu încă cinci ani Parteneriatul Strategic care le unea din 2008 încoace. Pentru a da mai multă consistenţă acordului decât avea până acum, foaia de parcurs, rebotezată "program de lucru interguvernamental", semnată joi la Paris de premierii francez şi român, Jean-Marc Ayrault, respectiv Victor Ponta, prevede "pe perioada 2013-2018 cooperare crescută în gestionarea fondurilor europene, în problema incluziunii romilor, în domeniul sănătăţii, în chestiuni de apărare şi evident se va conlucra la relansarea creşterii economice, pentru a crea locuri de muncă".

În comunicatul Palatului Elysée publicat după întrevederea avută de preşedintele François Hollande cu Victor Ponta se insistă pe "dezvoltarea relaţiei bilaterale în toate domeniile–lingvistic, economic, ştiinţific, de securitate şi integrare". În ideea de a "mobiliza şi mai mult întreprinderile franceze în proiecte de dezvoltare economică în România", altă dorinţă exprimată de preşedinţia franceză–premierul român a avut ocazia să discute pe larg la Paris şi cu liderii principalelor 16 firme franceze prezente sau nu încă în România.

Romii

Venind la Paris, Victor Ponta nu a putut apoi evita chestiunea romilor, dar în mod evident, discursul şi abordarea de partea franceză au fost mult diferite faţă de cele din trecutul nu foarte îndepărtat. Şi de partea franceză şi de cea română s-a insistat pe eforturile de a-i integra mai bine pe romi în respectivele societăţi, în particular prin şc