ERAM TINERI

Eram tineri şi aprigi prin marea de stele,

Desfăceam cerul foaie cu foaie, înger cu înger,

Jupuiam lumina de blana de oaie

Să tăiem luna cu ea, straniu hanger.

Eram tineri şi frumoşi cu lumea nefrântă.

Scriam cu lumină pe aripile îngerilor.

Desenam zulufii norilor pe mări transparente

Ridicând freamăt de inimi şi-o apă mai sfântă.

Eram tineri şi zvelţi şi drepţi în răcoare.

Vremi învechite nu mai mişcau.

Deveneam statui de duh tânăr şi sare.

Virginitatea şi cerul ardeau.

N-AM ŞTIUT

pe talgere ruginite în sunet

luna picură prin cornul de melc

se-aud în fântână îngeri căzând

şi eu învelit în mătăsile nopţii

mantii de jar mă-nvelesc privirile singurătăţii

laurii durerii se-ntind în inimă

şi eu călcând covoare de flori adormind

otrava morţii din cupe amare pe buzele mele

haine prea strâmte vătămătoare vise stârnite din corn

tot trupul topind

focuri mistuitoare prin fibre

în insuficientele mări

mai reînviu din cenuşă

mai ridic ochii la stele

mai strig prin pustie

să-ntronez întunericul?

voi fi atârnând în câmpul senin

cu braţe de brumă desfăcute pe nori

departe în mine

fără suflu în grote săpate în stânci

în pânzele moi albite cu moarte

ÎNTÂMPINAREA

eu am să vin din trecut pe maluri de scorţişoară şi ambră

să-mi îndrept arterele şi să privesc în sus, lângă zborul

săgeţii, dintr-o suflare să mi se sfărâme armura

putrezind pe trup ca o frunză de leandru.

şi carnea mea să se desprindă de vertebre ca scoarţa

de copac şi sub ea să se vadă cercurile trecutului

şi colcăiala timpului şi tu să-mi î