- Editorial - nr. 38 / 23 Februarie, 2013 Exista la ora actuala cetateni care s-au obisnuit sa astepte cu mana intinsa la mila statului sau Uniunii Europene. Am intalnit si locuitori in satele muresene, care, invocand motivul nerentabilitatii, isi lasa gradina de langa casa nelucrata si se aprovizioneaza cu legume si fructe din hipermarketurile din oras. Efectivele de animale crescute in mediul rural scad de la an la an, iar tinerii care nu si-au rostuit viata prin tari straine au prins gustul petrecerii timpului liber prin crasme sau, atunci cand au bani, in fata jocurilor mecanice de noroc. Se poate trai inca bine in satul romanesc daca gospodarii sunt informati corect despre oportunitatile de afaceri, daca exista modele de urmat. Pe vremuri, pana la colectivizare, apostolatul in lumea satului era sustinut de preoti si invatatori. Informatiile utile despre lucrarea pamantului si cresterea animalelor ajungeau la sateni prin intelectualii satelor. Dupa anii ’50, odata cu cooperativizarea au aparut inginerii agricoli in fiecare sat, acestia erau instruiti in facultati de profil si promovau o agricultura moderna prin mecanizare si chimizare. Dupa "revolutie”, specialistii agricoli au devenit o categorie sociala marginalizata, acuzata ca a servit vechiul regim, iar dezinteresul manifestat de proprietarii de terenuri agricole in exploatarea terenului, cu respectarea tehnologiilor moderne, au aruncat Romania in urma cu 50-60 de ani, iar la ora actuala alimentatia romanului, in proportie de 80 la suta, se bazeaza pe alimente din import. ingrijirea sufletului, la o populatie tot mai imbatranita si saraca, sa ofere informatii utile, uneori chiar sa devina un posibil model de chibzuinta in administrarea avutiei. Un asemenea pastor de suflete l-am intalnit in satul Fanatele Bandului, un sat component al comunei Band, asezat in zona dintre paraul Draculea si paraul Sesu, pe dr