În martie se împlinesc 27 de ani de la tragedia care a curmat vietile a cinci cercetãtori ai INSEMEX Petrosani surprinsi de o explozie produsã în subteranul EM Vulcan. Tragedia avea sã schimbe total regulile de interventie si salvare la exploziile produse în minele de cãrbune, fapt care a salvat numeroase vieti de-a lungul anilor.

Ca în fiecare an conducerea INCD INSEMEX Petrosani organizeazã o ceremonie în memoria celor cinci specialisti decedati în martie 1986. Atunci, la mina Vulcan, în nici 24 de ore, în urma a douã explozii consecutive de metan au fost accidentate 36 de persoane, dintre care 25 au decedat. Printre cei 25 de mineri morti, în goana comunistã dupã cât mai mult cãrbune, s-au aflat si 5 specialisti de renume de la Centrul de Cercetare si Securitate minierã Petrosani (azi INSEMEX). Deflagratia s-a produs în stratul 7, blocul 0, orizontul 420 si a omorât 17 mineri, alti doi fiind grav rãniti. La scurt timp avea sã se producã, în exact acelasi loc, o nouã explozie de metan soldatã cu alti 17 accidentati, dintre care 8 mortal si 9 cu incapacitate temporarã de muncã. Drept principala cauzã a producerii noului accident colectiv de muncã a fost identificatã „acordarea acceptului de a intra într-o zonã cu o concentratie explozivã de metan”. Sursa noii explozii s-a datorat existentei unui foc autogen neidentificat. Printre cele 8 persoane care si-au pierdut viata s-au aflat si 5 dintre membrii comisiei de expertizã de la CCSM, trimisi sã investigheze la fata locului cauzele producerii primei explozii. Moartea celor 5 specialisti în minerit, care au fost obligati de cãtre autoritãtile comuniste ale statului sã intre în subteran, a dus dupã aceea la adoptarea unei mãsuri care este valabilã si în ziua de astãzi. Astfel, în urma celor douã accidente colective de muncã de la E.M. Vulcan din primãvara anului 1986, în afara salvatorilor minieri, nimeni nu