Un drum cu trenul pe ruta Bucureşti-Constanţa dura, în 1943, în jur de trei ore şi jumătate, comparabil cu durata unei călătorii în prezent dacă luăm în calcul şi întârzierile consemnate pe aceeaşi rută, reiese dintr-o analiză gândul în care au fost puse în oglindă mersurile oficiale ale trenurilor din acea perioadă şi din 2013.

Dacă pe traseele scurte precum Bucureşti-Ploieşti, durata călătoriei a rămas neschimbată în ultimii 70 de ani, pe rutele mai lungi, precum Bucureşti-Timişoara sau Bucureşti-Iaşi, timpii au fost reduşi cu peste o treime în perioada analizată.

Click pe imagine pentru a mări

Sursă: Wikipedia, gândul

În 2011, România s-a aliniat cerinţelor europene în ceea ce priveşte denumirile trenurilor. Astfel, "Personalul" a devenit "Regio", iar "Rapidul" şi "Acceleratul" s-au transformat în "InterRegio", tariful fiind modificat astfel încât preţul biletului să reprezinte o medie între tarifele percepute anterior. Odată cu aceste modificări, autorităţile de la Bucureşti s-au angajat să asigure şi o viteză medie de deplasare pe căile ferate, în funcţie de tipul de tren.

Astfel, trenurile de tip Regio ar trebui să circule cu o viteză medie de cel puţin 30 de km/h, cele de tip InterRegio cu 45 de km/h, iar cele de tip Intercity cu cel puţin 55-60 de km/h. În ciuda promisiunilor, trenurile continuă să acumuleze întârzieri semnificative în ciuda liniilor reabilitate, motivul oficial invocat de fiecare dată fiind acela al furturilor de la calea ferată.

Doar în prima lună a acestui an, hoţii de fier vechi au adus un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro companiei de infrastructură CFR S.A, echivalentul a 24 de euro pe minut, reiese din datele furnizate de companiei pentru gândul.

Harta reţelei de cale ferată în 1943

Sursă: CFR Călători

Pentru combaterea fenomenului, oficialii de la Transport