Aţi văzut vreun film din seria James Bond? Dacă nu, vă sfătuiesc să urmăriţi măcar unul. Nu aţi avea ce pierde. Încep acest editorial printr-un banc: „James Bond se afla într-un bar, fericit că încheiase cu succes o misiune. Vede o tipă trăsnet, se duce cu tupeu la ea şi-o abordează: My name is Bond. James Bond! spune el, cu moaca unuia plin de sine, gata de-o cucerire scurtă, rapidă şi fără obligaţii în spatele localului. Off. Fuck off! spune sec tipa”. Poate ştiaţi bancul, dar mi se pare genial.
Revenind la mica noastră comunitate, nu putem decât să apreciem polivalenţa, multifuncţionalitatea unuia dintre cei mai tari Şefi/Directori pe care i-a avut acest judeţ. Stelele şi orice horoscop cunoscut de omenire au prezis momentul magic al apariţiei Sale pe planetă; s-a cutremurat pământul, oamenii şi necuvântătoarele priveau fermecate cum această Fiinţă ajunge mare, supărate că nu reuşiseră să imortalizeze momentul transcendental. Cu paşi mari (pentru omenire, martor mut în procesul evolutiv), Omul s-a născut şef. După propriile mărturisiri, identificate într-un alt cotidian local, Omul a dus la rang de artă meseria de Director. Atitudinea, intransigenţa, spiritul combativ, îmbinat cu cel al legii, seriozitatea aplicării legii pumnului (în gură) – toate sunt atribute pe care şcoala vieţii nu a mai fost nevoie să i le ofere Omului. Omul deja le avea; genetic vorbind, Omul reprezenta Desăvârşirea. Cu niciun alt om nu fusese mai darnic Creatorul, nimeni nu cunoscuse bunăvoinţa lui Dumnezeu ca Marele Om. Acesta era deja stăpân pe situaţie. Anii au trecut cu graţie peste activitatea sublimă a Omului în slujba cetăţeanului…
Nicicând pâinea feliată nu a transpirat mai dihai ca pe vremea Omului, speriată că poate de ieri (data producerii) până azi (data expirării), timpul s-ar fi putut comprima incomensurabil (sic!), încât Marele Om să intervină decisiv în proce
