Ministru uselist si gropar al ICR, corifeul neo-protocronist Andrei Marga a publicat in ziarul “Ziua de Cluj” al amicilor sai Octavian Hoandra (pana recent si director de comunicare al ICR-Marga) si Rares Bogdan (favorit al aceluiasi Marga), un text in care il admonesteaza pe Andrei Plesu. Distanta dintre domnii Plesu si Marga ca anvergura ideatica, ca vocatie constructiva si ca farmec intelectual este precum aceea dintre Mozart si Salieri. Articolul lui Marga este o explozie nedisimulata de vanitate ulcerata, de mediocritate tafnoasa. Vorbele lui Marga ilustreaza o paradigmatica rabufnire resentimentara. “Urasc, deci exist”. Si pe cine sa urasc mai tare decat pe cel care emana calm, caldura, inteligenta si buna cuviinta? Striga in acest articol un mistuitor complex de inferioritate. Inteleg ca textul a aparut initial pe site-ul ICR. Cum se spune in justitie, e vorba de o circumstanta agravanta. Cu ce drept foloseste Andrei Marga o institutie publica pentru a-si defula instinctul revansard?

Il public aici cu comentariile mele in italice. Mentionez petitia cu titlul “Adio, ICR!” initiata de scriitorul Radu Vancu si ii indemn pe cititori sa o semneze. Eu am facut-o.

http://www.petitieonline.ro/petitie/adio_icr_-p28301144.html

OCHIUL CURȚII

de Andrei Marga

L-am tratat mereu pe Andrei Pleșu cu un amestec de colegialitate și condescendență.

Condescendenta? Cu ce drept? Care sunt meritele extraordinare ale lui Marga spre a se raporta astfel la Andrei Plesu? De fapt, ma intreb cu ce drept trateaza el oamenii in chip condescendent? Discutati cu universitarii din Cluj despre lunga domnie a lui Marga la UBB. Ineleganta atitudinilor sale este proverbiala.

Fiind împreună în guvernul Radu Vasile, l-am pus alături de cei pe care i-am tratat cu respect. Devenind între timp, se pare, ochiul curții, Andrei Pleșu mă atacă, înăuntrul unei o