În Statele Unite, administraţia de la Casa Albă a calculat, pentru fiecare stat, efectele tăierilor bugetare care ar trebui să intre curând în vigoare. Nu vor mai fi bani pentru plata a sute de profesori, şi asta în numai trei state, şi vor scădea sumele alocate domeniului sănătăţii.

Tăierile bugetare, care însumează 110 miliarde de dolari din bugetul american, au fost doar amânate la începutul anului, pentru 2 luni.

Compromisul, încheiat în ianuarie în Congresul de la Washington după lungi dispute între democraţi şi republicani, a întârziat ajungerea la aşa numita “prăpastie fiscală” şi posibila intrare din nou a economiei americane în recesiune.

Avertismentele care vin de la Casa Albă încearcă să atragă atenţia asupra acestui subiect care pare să fi fost uitat în ultima vreme în dezbaterile publice, el rămânând mai mult unul de discuţie politică, între democraţi şi republicani.

Iar pentru a arăta ce înseamnă cu adevărat reducerile bugetare, administraţia federală a publicat 51 de documente, câte unul pentru fiecare stat în parte.

Astfel, din estimările economiştilor de la Casa Albă, cele mai afectate ar putea fi domeniiile educaţiei, sănătăţii şi apărării. Iar zona cea mai lovită de tăierile bugetare ar fi cea din jurul capitalei federale.

Astfel, în numai trei state – Virginia, Maryland şi Districtul Columbia, ar fi vorba de o scădere cu 29 de milioane de dolari a fondurilor pentru învăţământul primar şi cel secundar. Efectul imediat e că aproape 400 de profesori vor rămâne fără locuri de muncă, ceea ce va afecta 27.000 de elevi. În plus, 2000 dintre cei mai săraci copii nu vor mai putea merge la şcoală, anunţă Casa Albă.

Va fi rău şi pentru sectorul medical, mai ales asistenţa pentru categoriile defavorizate. Reducerea bugetară va însemna în mod direct mai puţine teste medicale pentru depistarea HIV/SIDA, calculele