Au trecut 11 ani de când forţele internaţionale sunt prezente în Afganistan, 130.000 de soldaţi mobilizaţi, chetuieli care se situază în zona zecilor de miliarde de dolari, desfăşurare de armamente şi echipamente de ultimă generaţie, unele chiar experimentale

Rezulatul, însă, începe să contureze, acum când ne mai despart mai puţin de doi ani de momentul anunţatei retrageri, imaginea unui coşmar. Al treilea, după eşecurile sânmgeroase înregistrate de ofensivele militare britanice şi sovietice.

Preşedintele afgan Hamid Karzai, eroul mediatic al presei occidentale, personajul prezentat drept cel mai bun, sigur şi eficace aliat al NATO, doar în două săptămâni, a luat nişte decizii care arată că ceea ce va fi situaţia post-Afganistan ameninţă să nu semene deloc, dar chiar deloc, cu ceea ce-şi imaginau analiştii şi planificatorii NATO la începutul operaţiunilor militare. Prima decizie este de a cere retragerea trupelor speciale americane din provincia Wardak, acuzându-le în mod direct de a fi creat "grupuri armate ilegale" care s-ar fi făcut vinovate de torturi şi crime: "Forţele speciale americane şi grupările armate ilegale pe care le-au organizat generează insecuritate, instabilitate şi hărţuiesc locuitorii din zonă" a declarat Aimal Faizi, purtătorul de cuvând al lui Karzai. Le-a dat şi un termen clar pentru retragere, următoarele două săptămâni.

Asta în contextul unei alte mişcări surpriză: sâmbăta trecută, tot Karzai a interzis forţelor de securitate afgane să ceară sprijin aerian din partea forţelor NATO după ce o misiune de bombardament executată de avioane americane a ucis 10 civili.

"Am dat un decret. Începând de mâine, nici un fel de forţă militară afgană nu are dreptul de a cere susţinere aeriană din partea forţelor străine, oricare ar fi condiţiile...Atunci când forţele noastre militare solicită suţinere aeriană din partea străinilor, în