Crin Antonescu a recâştigat fără emoţii preşedinţia PNL la congresul liberalilor de sâmbătă, iar mâna sa dreaptă a ajuns primarul Sibiului Klaus Johannis, ales prim-vicepreşedinte, la doar câteva zile de la înscrierea sa în acest partid.
Antonescu a câştigat un nou mandat fără ca cineva să fi încercat să-l concureze pentru că lucrurile erau clare, iar rezultatul votului este şi mai clar - 1.343 de voturi "pentru" şi 44 "împotrivă".
Echipa sa extinsă de vicepreşedinţi (31 de vicepreşedinţi, un număr dublu faţă de situaţia de până săptămâna trecută) îi este fidelă - iar vocea disidenţei (Călin Popescu-Tăriceanu, Ludovic Orban) s-a făcut auzită la congres, dar nu a putut înclina balanţa. Antonescu are deci un sprijin solid pentru a intra, anul viitor, în cursa prezidenţială.
De aceea, aducerea lui Johannis a ridicat unele semne de întrebare. Care a fost rostul ei? Doar că s-a uitat că relaţia Antonescu-Johannis este mai veche şi deplin cordială.
Întortocheatele căi ale politicii l-au transformat pe Johannis dintr-un susţinător al lui Traian Băsescu într-un adversar, chiar dacă primarul Sibiului nu şi-a strigat public nemulţumirile. Cât de importantă este această figură pentru un partid, o arată datele. Johannis este la al patrulea mandat de primar, câştigând întotdeauna cu scoruri uluitoare - şi peste 80% din voturi, cum s-a întâmplat în 2008.
În 2004, Johannis l-a sprijinit în alegerile prezidenţiale pe Traian Băsescu, iar actualul preşedinte a câştigat în Sibiu 70% din voturi, cel mai mare scor pe ţară înregistrat de el.
În 2007, Consiliul local Sibiu i-a acordat preşedintelui titlul de cetăţean de onoare, iar, o lună mai târziu, şeful statului l-a decorat pe primarul Johannis cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de cavaler. Relaţiile s-au răcit între
