Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a fost reales, la finalul săptămânii trecute, lider al Partidului Naţional Liberal. Alegeri fără emoţii, fără tensiuni, previzibile şi plictisitoare, de vreme ce singurul candidat la conducerea partidului a fost Antonescu. La eveniment a participat şi fostul preşedinte al PNL, Călin Popescu Tăriceanu, care s-a declarat, ulterior Delegaţiei Permanente de vineri, „îngrijorat" şi „decepţionat" de atitudinea din partid şi de „somnolenţa democratică". Fostul premier a depus un amendament privind desemnarea candidatului PNL la alegerile prezidenţiale prin votul tuturor membrilor PNL, dar amendamentul nu a trecut. Dezamăgitor, dacă ne gândim la accesele dictatoriale care par să fi cuprins PNL-ul în ultimii doi ani, dar pe undeva de înţeles dacă avem în vedere laşitatea şi aplecarea spre compromis a (prea) multor liberali. Despre somnolenţa democratică e de prisos să vorbim în condiţiile în care liberalii n-au nicio reacţie la faptul că liderul unui partid istoric şi-a asociat (şi continuă s-o facă) imaginea cu un om cu verdict de poliţie politică. Cu un turnător, adică. Interesant este, în acest context, unde s-au aşezat liberalii constănţeni, de-a stânga cui, căci despre o posibilă dreaptă e mai greu să discutăm acum. În 2009, deputatul Gheorghe Dragomir, liderul PNL Constanţa, declara fără ezitare că susţine candidatura lui Tăriceanu pentru că partidul s-ar fi consolidat sub conducerea acestuia. Senatorul Puiu Haşotti mergea, şi el, pe mâna fostului premier. Astăzi, însă, în PNL Constanţa bate vântul schimbării, pe principiul „nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase". Dragomir e acum membru în Biroul Politic Naţional, iar Haşotti, vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal. Amândoi l-au susţinut pe Crin Antonescu. Fără critici, fără reproşuri, fără observaţii. Frumos vă şade! Dar pentru ce? Pentru postul de (doar) subsec