Aproape 20 de familii provenite din foşti locuitori ai comunei Beliş, de dinaintea de construirea barajului Fântânele-Beliş, locuiesc astăzi, grupaţi, pe o stradă de la intrarea în Floreşti.
La un pas de Cluj, pe strada Plopilor de la intrarea în localitatea clujeană Floreşti locuiesc astăzi 15-20 de familii ce-şi trag originile din comuna Beliş. Oamenii s-au mutat aici după ce autorităţile comunişte au decis la începutul anilor '70 să construiască barajul Fântânele.
Locuitorii comunei Beliş, cu case răsfirate în mai multe cătune, au fost constrânşi să părăsească localitatea, care avea să fie inundată de apele lacului de acumulare amenajat aici cu scop hidroenergetic. Ruinele caselor pe care belişenii le-au lăsat sub ape şi mai ales cele ale vechii biserici, din satul Giurcuţa de Jos, pot fi observate şi astăzi, în verile mai secetoase, când nivelul apei lacului scade. Ce a însemnat momentul strămutării am încercat să aflăm de la belişenii care de la poale de munte s-au mutat cel mai aproape de modernitate, la mai puţin de 5 kilometri de Cluj-Napoca.
"Eu şi fratele meu lucram la Cluj; când s-a decis strămutarea satului am vrut să îi aduc pe părinţi lângă noi, mai aproape de oraş. S-au acomodat destul de greu, mama era bolnavă, tata nu s-a prea adaptat, deşi eram aproape de Cluj, tot la pădure şi la căruţă se gândea", povesteşte Nicolae Mihuţ, un bărbat la 60-65 de ani, membru al uneia dintre primele familii de belişeni mutate, la începutul anilor '70, în Floreşti. Cei mai mulţi locuitori ai fostei vetre a comunei Beliş s-au mutat în noul amplasament al satului - „Belişul nou", odată cu amenajarea barajului şi a lacului artificial de acumulare, însă au fost familii care au ales mutarea lângă Huedin, Aghireş, sau în judeţul Arad. Cincisprezece familii au luat treptat drumul Floreştiuluim, iar după insistenţe pe lângă primar majoritatea au primit t
