Mulţi cetăţeni ai României şi Bulgariei caută o viată mai bună în afara graniţelor propriei ţări pe cheltuială străină. În Germania locuiesc oficial permanent 200.000 de români şi 120.000 de bulgari. Din datele statistice anuale reiese că, dacă în anul 2007 au venit 64.000 de imigranţi din ambele state balcanice, în anul 2011 au venit deja 147.000. Şi abia de la începutul anului viitor, bulgarii şi românii vor avea dreptul să muncească legal, informează RADOR.
Acum câteva săptămâni, Radu şi Ileana s-au urcat împreună cu cei patru copii ai lor în minibuz în oraşul lor Iaşi din România. După două zile au coborât la Duisburg. Fără mijloace de existenţă. Cu ajutorul unor cunoscuţi au găsit un loc unde să stea şi încasează deja 773 euro pe lună de la caseria municipală. Acesta este ajutorul social pentru copii.
Cei maturi nu au dreptul, dar aceştia nu se plâng deloc. Dacă Radu ar continua să lucreze în România ca liftier, ar avea cel mult 110 euro. "Noi nu ne permitem o astfel de generozitate" spun autorităţile oraşelor germane şi trimit petiţii la guvernul de la Berlin pentru a stopa afluenţa sărăciei din Bulgaria şi România în Germania. Duisburg are cheltuieli cu întreţinerea imigranţilor nedoriţi în valoare de 18 milioane de euro pe an, iar Mannheim aproape de două ori pe atât.
Săptămânalul "Der Spiegel" a citat recent un fragment dintr-o scrisoare a procuraturii din Duisburg, care realizează o anchetă împotriva a trei cetăţeni ai României: "De cel puţin un an observăm o creştere neobişnuită a infracţionalităţii de stradă în executarea bandelor româneşti, care deseori sunt clanuri de familii". În niciun document oficial nu se menţionează că este vorba de ţigani. Nu există pe această temă nicio statistică. În Germania, celebră prin corectitudinea politică, se evită ca focul cuvântul ţigan, deşi văd toţi că tocmai ei sunt cei car
