Mulţi cardinali se opun ca noul Papă să fie un italian (după un polonez şi un german), din cauza scandalurilor care au agitat Vaticanul în ultimele luni, însă acest lucru rămâne posibil, existând mai mulţi favoriţi, printre care arhiepiscolul de Milano, Angelo Scola.

Începând cu perioada Renaşterii a existat obiceiul ca Papa să fie ales din rândul persoanelor din “peninsulă” (devenită Italia în 1861), până când alegerea lui Karol Wojtyla, în 1978, a întrerupt această tradiţie seculară, urmată de cea a germanului Joseph Ratzinger. Înainte de aceasta, ultimul Papă provenit din afara peninsulei italice a fost Adrian VI, în 1523.

Există grupuri de persoane care pledează pentru ca Sfântul Scaun să revină unui italian. Argumentul lor este că reforma din ce în ce mai urgentă a conducerii Bisericii ar putea fi mai uşor realizată de un italian, care înţelege cum funcţionează aceasta şi care ar dispune de pârghii în interiorul mecanismului de conducere.

În plus, italienii vin în următorul conclav cu cel mai numeros grup: 28 de electori.

De partea cealaltă, “Vatileaks”, scandalul scurgerilor de informaţii de la Vatican, a reîntărit ostilitatea anumitor cardinali, care nu sunt originari din “peninsulă”, faţă de o eventuală candidatură italiană, scandalul fiind perceput ca un rezultat al intrigilor între italieni pentru controlul Curiei.

Cardinalii italieni nu sunt uniţi, având poziţii divergente îndeosebi în ceea ce priveşte raportul cu politica italiană.

Printre favoriţii la conducerea Bisericii se numără arhiepiscopul de Milano.

Chiar înainte ca Papa să-şi anunţe, la 11 februarie, demisia, Angelo Scola, în vârstă de 71 de ani, a fost şi el citat, alături de canadianul Marc Ouelles, drept favoriţi ai lui Benedict XVI şi unul dintre prelaţii a cărui carieră intelectuală îi perimite să îl succeadă pe teologul Joseph Ratzinger.

N