În anotimpul cald, spectacolul mizer al străzii este năucitor. În centrul Timişoarei vezi copiii străzii pe scările Operei, în parcarea de Modex, pe băncile din parcul central sau la intrarea fast-food-urilor cerşind cu pungile de aurolac în mână. Poliţia Locală îi saltă, pentru o zi - două dispar, apoi revin.

Mai periculos ca şi canabisul

„Dacă Timişoara vrea să devină Capitală Culturală Europeană în 2021, atunci să rezolve problema dificilă a aurolacilor. Timişoara ar putea fi luată drept exemplu. Să fie dată o hotărâre de consiliu local care să interzică vânzarea aurolacului la persoanele fizice pe teritoriul municipiului. Efectul toxic al aurolacului asupra sănătăţii este mai devastator decât al canabisului. Pentru canabis faci puşcărie, dar pentru aurolac nu. Aurolacul să nu fie la liber pentru persoanele fizice şi la preţuri mici. După aceea se poate face o iniţiativă parlamentară pentru ca produsul chimic să fie interzis la nivel naţional. De ce canabisul este interzis şi aurolacul nu?”, se întreabă prof. dr. univ. Dan V. Poenaru, prorectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” Timişoara. Pof. Poenaru s-a întâlnit cu Mihaela Tomiţă, comisar-şef al Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Timişoara, pentru a discuta despre iniţiativa legislativă antiaurolac. Comisar Tomiţă a promis sprijin. „Salut iniţiava dumneavoastră, este binevenită şi voi analiza cu atenţie propunerea, pentru a putea interveni tehnic, din punct de vedere al informaţiilor necesare. Este la fel ca în cazul magazinelor de etnobotanice, care au fost interzise printr-o hotărâre a Consiliului Local Timişoara. Eu îmi pot aduce aportul şi ca specialistă a Agenţiei Naţionale Antidrog şi din perspectiva cercetării ca şi cadru didactic universitar. Iniţiativa consiliilor locale pentru interzicerea magazinelor de etnobotanice a porn