De la 1 ianuarie 2014 se dă liber la vânzarea pământului către străini, iar această „obligaţie” impusă de UE a dat fermierii români peste cap. În lipsa unor precizări clare ale ministerului de resort, la care s-au mai pus paie pe foc şi prin impozitarea veniturilor din agricultură, fermierii autohtoni văd cum le fuge terenul de sub picioare şi sunt scoşi de pe glie de străini. Mai este un an şi străinii vor avea voie să cumpere teren agricol în România.
O declaraţie care a inflamat ţărănimea
„Din 2014, piaţa terenurilor agricole se va liberaliza, conform tratatului de aderare la Uniunea Europeană pe care îl avem semnat şi pe care nu putem face modificări, pentru că asta ar însemna ratificarea eventualelor amendamente de toate cele 26 de state membre şi nu avem garanţia că se poate face acest lucru” – spunea nu demult ministrul Daniel Constantin. Controversele pe subiect s-au făcut imediat auzite, asociaţii de fermieri din toată ţara, inclusiv din judeţul nostru, cerând guvernanţilor protecţie şi condiţii drastice la înstrăinarea terenurilor. Deocamdată, promisiuni…
La noi se poate, la alţii nu
Dacă este vorba de restricţii. Ungurii, de exemplu, au invocat principiul egalităţii de şanse în relaţia cu străinii pentru a prelungi cu 3 ani data la care se face liberalizarea terenurilor, dar au înăsprit şi legislaţia mergându-se până la condamnarea la închisoare pentru vânzare către străini. Polonezii au scos legislaţie astfel încât, ca străin, ai şanse zero să cumperi teren. În Germania şi Franţa, la fel, reglementări severe. Spre deosebire de alte ţări europene, doar României şi Bulgariei le lipsesc art.7 din tratatul de aderare cu privire la circulaţia terenurilor. La noi, e altă lume. De altfel, străinii deţin, potrivit statisticilor Ministerului Agriculturii, circa 700.000 de hectare, pe primele locuri fiind cetăţeni itali