Ciprioţii şi-au exprimat clar preferinţa pentru un bailout al ţării din partea UE prin alegerea conservatorului Nicos Anastasiades în funcţia de preşedinte, chiar dacă aceasta ar însemna pierderi pentru cei care au depozite la bănci şi chiar restructurarea radicală a sistemului bancar.
Chiar dacă proaspătul câştigător al prezidenţialelor s-a grăbit să promită că va relua discuţiile cu creditorii internaţionali pentru alcătuirea unui pachet de bailout de 17 miliarde euro până la sfârşitul lunii martie, Berlinul este sceptic şi face deja presiuni pentru grăbirea reformelor, scrie Der Spiegel.
Anastasiades a câştigat alegerile de duminică cu 57,5% din voturi în faţa rivalului comunist Stavros Malas. Luni însă, ministrul german de finanţe Wolfgang Schäuble şi omologul său francez Pierre Moscovici au emis un comunicat comun în care cer finalizarea unui pachet de bailout pentru Cipru până la sfârşitul lunii martie.
"Prin acest program ar trebui să se ajungă la o ajustare semnificativă financiară, fiscală şi structurală. Suntem încrezători că următorul guvern va accelera ritmul reformelor pentru a se ajunge la o creştere sustenabilă şi stabilitate fiscală şi financiară, ceea ce ar fi atât în interesul Ciprului, cât şi al zonei euro", se arată în comunicat.
Piatra de temelie a campaniei lui Anastasiades a fost chiar promisiunea că va încheia rapid un acord de bailout, necesar pentru ca statul puternic îndatorat să nu intre în faliment.
Ciprul ar fi al cincilea stat din zona euro care primeşte ajutor financiar internaţional în ultimii doi ani. Dar această ţară este un caz special, deoarece salvarea ei este privită cu scepticism în Europa, în condiţiile în care economia este considerată a fi o maşină de spălat bani pentru oligarhii ruşi.
Soluţiile luate în calcul de UE ar putea plasa cea mai mare parte din povara salvării Ciprului asu
