La ultima întâlnire naţională a primarilor de comune din toată ţara, una dintre temele dezbătute aprins a fost relaţia cu investitorii care aleg, din ce în ce mai mult, deschiderea unor afaceri în mediul rural după ce marea majoritatea primarilor s-au preocupat să le ofere şi acestora utilităţi de cele mai multe ori la aceleaşi standarde ca la oraşe. Cum investiţiile în mediul rural sunt în creştere iar comunele de lângă marile metropole, Bucureşti, Cluj, Constanţa sau Iaşi au luat avânt în ultimii ani, unii dintre primari vor, dacă nu să împartă beneficiile cu investitorii, măcar să profite mai mult de pe urma lor. Una din vocile care s-au făcut bine auzite la ultima adunare ACoR a fost cea a primarului de Luncaviţa, Ştefan Ilie care a declarat: „Este nefiresc ca în România comunele cu mari investiţii, care aduc bani celor care investesc, să fie sărace şi fără fonduri. Nu este normal să impozitezi doar clădirea şi nu investiţia”.

Chiar dacă preşedintele filialei tulcene ACoR are mare dreptate în cele mai multe cazuri, iar în judeţul Tulcea sunt o mulţime de exemple de mari investiţii care se derulează în mediul rural, de la agricultură şi până la turism, care nu aduc beneficii comunităţii locale, sunt şi exemple de „bună practică” în relaţia cu investitorii.

Un astfel de exemplu este al comunei Casimcea care ar putea deveni în următorii ani „capitala eolienelor din judeţul Tulcea”.

„Noi avem o relaţie excepţională cu investitorii din domeniul energiei alternative, fie că vorbim de turbine eoliene sau de panouri fotovoltaice. Spun asta pentru că dacă Codul fiscal nu ne ajută prea mult să obţinem venituri din aceste construcţii, care încă nu au un regim juridic precis, noi, după discuţii preliminare cu aceşti investitori, în care am avut deschidere reciprocă, am convenit ca până în momentul în care şi Ministerul de Finanţe ne va ajuta cu un temei l