Excesul de bani dăunează grav guvernării. O demonstrează recentul studiu elaborat de Expert Forum, care demonstrează că banii de la bugetul central destinaţi proiectelor locale au fost alocaţi discreţionar, apogeul acestui fenomen fiind atins în guvernarea Tăriceanu. Cele mai mari fonduri clientelare au ajuns la judeţele Vrancea şi Constanţa. Din păcate, Maramureşul nici măcar la clientelism politic nu e în top…
Alocarea de fonduri publice pe criterii exclusiv politice este o practică veche în România, pe care toţi o condamnă, dar nimeni nu o combate. Un studiu recent elaborat de Expert Forum dă însă măsura clientelismului din România: miliarde de euro sunt alocate în acest fel, iar alocările bugetare discreţionare au atins apogeul în anii de boom economic, 2007-2008, când la butoanele guvernării se afla Cabinetul Tăriceanu.
Numai în 2008, sumele alocate discreţionar pentru proiecte de investiţii locale au totalizat cinci miliarde de lei (1,36 miliarde de euro), acoperind circa 70% din totalul investiţiilor la nivel local.
Raportul lansat de Expert Forum include un „indice al clientelismului“ în alocarea fondurilor pentru perioada 2004-2011, care evidenţiază cu cât este mai mare şansa pentru un primar sau preşedinte de consiliu judeţean să fi primit fonduri într-un anumit moment dacă făcea parte din partidele la putere decât dacă se afla în opoziţie.
Dependenţa autorităţilor locale, în special a comunelor rurale, de alocările de fonduri este cauzată de slăbiciunea financiară a acestora. Sub un sfert din totalul de 2.860 de comune ale României, respectiv 650 de administraţii, reuşesc să-şi acopere integral cheltuielile salariale la nivel local din veniturile proprii plus cota-parte din impozitul pe venitul personal care li se virează lunar. Un sfert dintre acestea au cheltuieli salariale mai mult decât duble, în ra
