Zeci de administraţii locale - de la consilii judeţene până la primării de municipii sau de comune - se înghesuie în aceste zile să se împrumute la Trezoreria Statului pentru plata arieratelor, pentru a nu risca să le fie îngheţate sumele din cotele defalcate din impozitele ce le revin.
De la administraţii care cer zeci de milioane de lei la comune mici, mulţi încearcă această portiţă, ca urmare a apariţiei Ordonanţei de Urgenţă 3/2013 care obligă autorităţile locale care înregistrează arierate la 31 ianuarie 2013 să reducă volumul acestora cu cel puţin 85% în termen de două luni, deci până la 31 martie, în caz contrar Trezoreria urmând să le reţină sumele ce le revin şi cu acestea să limiteze arieratele cu pricina.
Pentru a le ajuta, ordonanţa prevede că, până la 29 martie 2013, Trezoreria Statului poate împrumuta administraţiile locale din vărsăminte din privatizare, pe o perioadă de cinci ani, la o dobândă egală cu nivelul ratei dobânzii de politică monetară practicate de Banca Naţională (5,25%/an, în prezent). Suma totală ce a fost alocată în acest scop este de 800 milioane de lei (177 milioane de euro), dar nu este clar ce se va întâmpla dacă suma totală nu ajunge. Pentru că, deocamdată, sunt zeci de administraţii care apelează la astfel de împrumuturi.
Multe dintre consiliile locale din România nu au adoptat bugetul pe 2013, dar s-au grăbit să aprobe împrumuturi pentru plata arieratelor (mai vechi de 3 luni). Unul dintre cele mai mari împrumuturi se pregăteşte să-l facă Primăria Sectorului 6 Bucureşti - 87,7 milioane de lei (aproape 20 milioane de euro), dar primarul Rareş Mănescu crede că împrumutul este unul benefic: "Îi va aduce sectorului 6 al Municipiului Bucureşti beneficii pe termen lung, oferind municipalităţii posibilitatea de a concentra eforturile financiare cu precădere în vederea implementării cu succes a obiectivelor de
