Prin liberul acces la concursul pentru sefia suprema a partidului, PDL incearca sa-si demonstreze in primul rand sie insusi, apoi celor dispusi sa-i urmareasca destinul politic, ca acolo democratia e la ea acasa.

Si chiar este, atat cat se poate, precum metalele nobile, arareori pure si mai niciodata in stare simpla de agregare.

In materie de democratie, eventual liberala, clasicii ganditori o conjugau in jurul timpului imperfect. Platon zicea ca exista trei forme de guvernamant degenerate: tirania, oligarhia si democratia, in vreme ce Aristotel credea ca este sistemul in care fiecare face ce vrea.

Acum, cata dictatura si cata putere au stat concentrate in nucleul PDL este aproape imposibil de cantarit. Din elementarul motiv ca partidul a fost atat de etans, incat pana si comunicarea cu electoratul prin intermediul careia ar fi dorit sa-i spuna cat de mult ii vrea binele era o performanta greu de atins. Fapt recunoscut de insasi oligarhia despre care pomeneam.

Revenind la intrecerea cu premiu unic, primilor doi challengeri anuntati - Udrea si Blaga - li s-a alaturat in candidatura Monica Macovei. S-a tot spus ca Traian Basescu, un strateg imbatranit in ambuscade, ar sustine-o pe fosta lui sefa de cabinet in lupta pentru obtinerea centurii cu diamante oranj.

Un atu la prima vedere pentru Elena Udrea, insa acest "ghiont" suportericesc pare pripit si potential aducator de daune doamnei cu pricina, in contextul revenirii prea rapide in memoria multor romani. Daca acestia au uitat-o cumva. Iar imaginea proiectata in public nu-i este atat de favorabila pe cat si-ar dori-o.

Vasile Blaga este un tip echilibrat, cu trasaturi cazone si multe resorturi in partid. Profil de ostas serios, aplicat, minutios cateodata, fara pretentii de subtilitati spirituale (ele sunt de obicei native). Un bun incasator de vorb