Deşi guvernul a căzut, bulgarii au continuat şi ieri protestele împotriva unui sistem politic care a făcut din Bulgaria un erou al austerităţii, dar şi cel mai sărac stat din UE, a băncilor şi contra monopolurilor străine care au făcut de nesuportat facturile la utilităţi. Un stat revoltat şi destabilizat în Balcani nu a fost niciodată o veste bună pentru Europa, iar turbulenţele din Grecia fac, alături de cele din Bulgaria, un mix cu potenţial exploziv pentru o regiune măcinată de austeritate.
Premierul bulgar Boiko Borisov a anunţat miercuri demisia guvernului la presiunile manifestanţilor, iar cu toate acestea duminică aproximativ 100.000 de persoane au paralizat duminică principalele oraşe.
Demonstraţiile au continuat şi ieri şi se anunţă noi proteste pentru miercuri, când va fi blocată principala rută către Grecia.
Când cuţitul le ajunge la os, bulgarii dărâmă guverne
Bulgarii au experienţă în a "demola" guvernele. Ultimul exemplu sunt evenimentele din 1997, dintr-o ianuarie înzăpezită, când mulţimea şi-a forţat drumul în clădirea Parlamentului. Personalul de securitate a reacţionat violent, ceea ce a pus jar pe foc. Protestele s-au intensificat, iar guvernul, care a împins ţara în hiperinflaţie şi criză economică profundă, a demisionat. Opoziţia a preluat atunci puterea şi a iniţiat un amplu program de privatizare pe care populaţia l-a interpretat ca pe un jaf în masă.
Şi acum demisia lui Borisov este văzută ca o încercare de a părăsi o corabie care se scufundă, scrie Novinite. Protestele actuale cer, printre altele, un moratoriu pentru facturile la utilităţi pentru luna decembrie, o Lege a Participării Civile care să asigure o cotă civilă de 50% în toate instituţiile statului, preluarea de către stat a unor pachete de 51% din acţiunile companiilor de utilităţi, reducerea numărului de parlamentari şi limitarea imunităţii acestor