România trebuie să restituie Comisiei Europene o parte din banii primiţi în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), din cauză că autorităţile locale, în special agenţiile de plăţi, nu au fost capabile să controleze corespunzător cheltuielile făcute din fonduri UE şi să respecte reglementările în domeniu.

Cea mai mare parte a sumei imputate României – 12,5 milioane de euro – este corecţia propusă pentru felul deficitar în care autorităţile române au controlat eligibilitatea şi cheltuielile beneficiarilor de fonduri de dezvoltare rurală şi au aplicat sancţiuni în cadrul măsurii privind modernizarea exploataţiilor agricole. Sancţiunea este a noua ca mărime dintre cele primite de statele membre. Alte 5,2 milioane de euro sunt imputate ţării noastre pentru controale incomplete privind parcelele şi registrele, tot în programele de dezvoltare rurală. Impactul financiar net calculat de Comisia Europeană pentru aceasta corecţie este însă mai redus – 2,96 milioane de euro, în condiţiile în care sunt luate în considerare corecţiile anterioare suprapuse şi sumele deja recuperate de Comisie. O sancţiune mai mică, de 83.000 de euro, a fost aplicată pentru întârzierea plăţilor. Suma totală cerută înapoi statelor membre de Comisia Europeană, În cadrul procedurii de verificare și închidere a conturilor, este de 414 milioane de euro. Cifra menționată este cea oficială, dar, deoarece unele dintre aceste sume au fost deja recuperate de la statele membre, impactul financiar net al deciziei va fi, de fapt, de aproximativ 393 de milioane de euro. Statele membre sunt responsabile cu gestionarea majorității plăților din cadrul PAC, mai ales prin intermediul agenţiilor lor de plăţi. De asemenea, statele membre sunt responsabile cu controalele, de exemplu cu verificarea cererilor de plăţi directe ale fermierilor. Comisia desfăşoară peste 100 de audituri în fiecare an, verificând dacă c