La Congresul PNL n-au fost dezvăluite nicio ideologie și niciun program care să caracterizeze era Antonescu.
Crin Antonescu nu avea nevoie de intrarea lui Klaus Johannis în PNL pentru a-și întări autoritatea în partid. Votul de 1.434 la 44 care-l reafirmă ca lider arată limpede că PNL are conducătorul pe care și-l dorește – unul care, ca majoritatea militanților, nu este o persoană cu calități remarcabile (cu excepția abilității lingvistice).
Au fost aleși nu mai puțin de 31 de vicepreședinți, pentru a crea o arenă unde fidelii lui Antonescu să-și consume energia în concurență și intrigă. Cei 15 vicepreședinți executivi sunt unii ca Radu Stroe, Tudor Chiuariu, Relu Fenechiu și Eugen Nicolăescu. Antonescu i-a avertizat pe delegați, imediat după ce a fost aleasă garda sa pretoriană, că „orice guvernare de coaliție înseamnă și tensiuni“. O privire către sarcinile pe care le vor avea vicepreședinții arată clar că Antonescu vrea să fie foarte combativ, reducând la tăcere ce a mai rămas din opoziția în interiorul PNL sub inchizitorul Stroe, consolidând o clientelă chiar mai fidelă decât înainte sub Nicolăescu, manipulând regulile partidului sub Chiuariu (astfel încât orice contestare a poziției sale să devină imposibilă, oricât de jalnică i-ar fi prestația) și dându-i lui Fenechiu (însărcinat cu relația cu parlamentul) misiunea de a mări grupurile parlamentare PNL cu traseiști de la PDL și PP-DD.
Orice rol ministerial pe care îl au unii dintre vicepreședinți, cum ar fi privatizarea CFR (care, teoretic, ar trebui supervizată de Fenechiu), va fi eclipsat, în cea mai mare parte, de sarcinile politice nonstop ce se vor reduce la intrigă și agresivitate.
La Congresul PNL n-au fost dezvăluite nicio ideologie și niciun program care să caracterizeze era Antonescu. Orice călătorie spre tărâmul ideilor PNL de astăzi ar fi avut probabil
