Preţul pe care românii îl plătesc pentru utilităţile publice a crescut constant în ultimii şapte ani, serviciile de apă, canal şi salubritate fiind mai scumpe cu aproape 157% în 2012 comparativ cu 2005, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Şi energia termică şi-a dublat preţul în acelaşi interval de şapte ani, în timp ce gazele au consemnat o scumpire de 75%, iar energia electrică, de 52%.
"Este o schimbare în coşul de consum, în sensul că un procentaj din ce în ce mai mare din cheltuielile lunare merg către plata utilităţilor şi către mâncare. Ne-am întors practic la nivelul din 2005", spune analistul economic Dragoş Cabat. El spune că tendinţa de creştere a ponderii cheltuielilor pentru utilităţi publice în totalul cheltuielilor unei gospodării va continua şi în anii următori, în contextul în care sunt prevăzute începând cu a doua jumătate a anului acesta până în 2017-2018 noi scumpiri la gaze şi electricitate, ca urmare a liberalizării pieţei. "Impactul va fi puternic atât la nivelul inflaţiei, cât şi la nivelul consumului şi al puterii de cumpărare", mai spune Cabat.
Ponderea cheltuielilor pentru utilităţile publice (locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili) în totalul cheltuielilor de consum ale unei gospodării a crescut aproape în fiecare din ultimii ani, atingând un maximum de 16,6% în 2010, echivalentul a circa 247 de lei lunar pe gospodărie, potrivit datelor de la Statistică. Printre cei mai mari furnizori de utilităţi publice din România se numără Apa Nova, Enel, Electrica, E.ON sau GDF Suez Energy. Creşterea preţurilor la utilităţi din ultimii ani s-a revăzut şi în cifra de afaceri şi profitul net al acestor companii.
Un exemplu este Apa Nova Bucureşti, care înregistra în 2005 o cifră de afaceri de 285 de milioane de lei (78,7 milioane de euro), iar în 2011 rulajul său a
