În perioada 21-23 martie 1972, Nicolae Ceauşescu l-a vizita la Kinshasa pe prietenul său Mobutu Sésé Seko. Dictatorul zairez dorea independenţă faţă de marile puteri ale lumii, solicitându-i lui omologului român ajutor pentru consolidarea economiei şi pregătirea specialiştilor.

Fosta colonie belgiană Congo şi-a declarat independenţa faţă de Belgia în 1960. Au urmat câţiva ani de frământări politice, din care învingător a ieşit generalul Joseph-Désiré Mobutu. Acesta a preluat puterea la 25 noiembrie 1965, guvernând alături de partidul unic Mişcarea Populară a Revoluţiei. În perioada cuceririi puterii, Mobutu a intrat în conflict cu China, care i-a susţinut pe opozanţii săi. Ulterior a decis ca ţara lui să nu stea departe de blocurile militare care se înfruntau în Războiul Rece, alăturându-se mişcării de nealiniere. Pentru a-şi afirma internaţional orientarea politică a schimbat numele ţării în Republica Democrată Congo. În vest, fosta colonie franceză Congo îmbrăţişase socialismul, noul stat numindu-se Republica Populară Congo.

Relaţii diplomatice la nivel de ambasadă

România a recunoscut Republica Democrată Congo în 1966. În anul următor s-a inaugurat ambasada României la Léopoldville . În primii ani relaţiile bilaterale au fost blocate de poziţia lui Mobutu faţă de China, abia în 1970 intensificându-se contactele. În ianuarie 1970 s-a inaugurat la Bucureşti ambasada Republicii Democrate Congo, iar în mai s-a semnat la Léopoldville un acord de cooperare economică. Prezent la eveniment, ministrul de Externe, Corneliu Mănescu, i-a înmânat lui Mobutu invitaţia lui Ceauşescu de a vizita România.

Asistenţă tehnică pentru regimul lui Mobutu

Joseph-Désiré Mobutu a sosit în România la sfârşitul lui august 1970. Întrevederea oficială cu Ceauşescu s-a ţinut pe 26 august. Oaspetele a precizat de la început că România şi Republica Democrată Congo pu