Citesc Facebook ca pe o carte. Am şi eu cont dar mi l-au oprit. M-o fi lucrat vreun elev corigent, sau doar eu sunt de vină pentru că am încurcat parolele. Chiar şi aşa tot mă uit.

Multe caractere se “dezbracă” pe acest popular forum. Majoritatea se laudă cu câte ceva. Sunt la mare modă pozele din vacanţă şi din ce în ce mai rar precizările că persoana respectivă a fost la ski. Câţiva ani buni skiul devenise un element care ţinea de aristocraţie. Nu am înţeles niciodată de ce. Bine că a trecut. În prezent chiar pe Facebook s-au detaşat un fel de predicatori. Ei produc, de regulă, dimineaţa. Îşi beau cafeaua şi îşi dau cu părerea despre un subiect(cu nuanţe politice). Primesc puzderi de “like-uri”. Unii mai pregătiţi au cutezanţa să le şi răspundă, aprobându-i. Simt eu că acel grup, cel care scrie, cei care dau “like-uri”, cei care comentează şi cei care asistă doar, dar cu simpatie, se simt bine şi sunt superiori tuturor. Aşa viaţa merge înainte. Rar grupurile se amestecă. Sunt care îşi laudă copiii, preparatele culinare, câinii, pisicile. Eu prefer vedetele din LaLa Band şi un nou sezon al serialului “Pariu cu viata”, ca să nu aveţi impresia că mă cred altfel.

M-a amuzat, însă, ultima peripeţie pe Facebook. Nu ştiu cum a fost lansat un fel de program prin care puteai să afli cine ţi-a vizualizat profilul. Totul a fost o aiureală menită să-ţi “aspire” datele tale personale. Nu ştiu pentru cine. Fraierii au aplicat programul şi au aflat cine le-a vizitat profilul. Erau şi VIP-uri în accepţiunea lor, poate şi câţiva dintre predicatori. Fraierii au început să se laude cu asta. Au distribuit clasamente cu cei interesaţi de persoana lor. Totul era fals. Cei vizaţi că ar fi accesat profilul anonimilor au rămas stupefiaţi. Acum este o confuzie totală. Dar eu m-am lămurit ce caută cei care intră pe Facebook. Ei vor puţină atenţie şi chiar respect. Ceva mai mult dec