Asociaţiile profesionale din domeniul cultural atrag atenţia asupra pericolului pierderilor sediilor muzeelor autohtone din peste 25 de judeţe ale României, între care şi Braşovul.
Fenomenul a căpătat deja conotaţii naţionale, fiind vorba despre un număr de 60 de imobile care au fost sau sunt în curs de retrocedare. Consecinţele acestor acţiuni de retrocedare a muzeelor din România, majoritatea din patrimoniul cultural naţional, sunt dezastruoase pentru cultura naţională. Între efectele negative ale acestei stări de fapt menţionez degradarea patrimoniului cultural naţional mobil deţinut de aceste muzee, sau scoaterea lor din circuitul educaţional şi turistic.
În această situaţie fără îndoială gravă, consider că autorităţile centrale şi locale trebuie să ia urgent măsuri pentru protecţia şi salvarea instituţiilor muzeale, în contextul în care Guvernul trebuie să rezolve cât mai grabnic fenomenul retrocedărilor şi despăgubirilor, până în aprilie 2013, la cererea Curţii Europene a Drepturilor Omului. O soluţie avansată de asociaţiile profesionale din domeniul cultural şi muzeal este amendarea Legii nr. 247/2005 şi a Legii nr. 10/2001, prin introducerea unui moratoriu cu reglementări speciale în vederea protejării acestor instituţii care tezaurizează patrimoniul cultural al României.
Strict raportat la judeţul Braşov, există patru unităţi muzeale cu spaţii retrocedate sau în curs de retrocedare: Muzeul Naţional Bran (Castelul Bran) – retrocedat, Muzeul de Artă Braşov, Muzeul de Etnografie Braşov şi Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului. Pierderea acestora ar fi o gravă impietate faţă de cei care au muncit din răsputeri pentru constituirea acestor colecţii inestimabile.
Având în vedere gravitatea consecinţelor retrocedărilor acestor instituţii culturale de prim rang ale României, vă întreb cu respect domnule ministru:
1. Ce măsuri urgente a
