Varşovia doreşte ca UE să facă promisiuni ferme la summitul de la Vilnius privind perspectiva admiterii ţărilor din „vecinătatea apropiată”.

Polonia e pe cale de a solicita Uniunii Europene un semnal clar în direcția perspectivei celor șase țări ale „vecinătății apropiate“ de a deveni membri UE (Ucraina, Bielorusia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan și Moldova).

Ucraina a primit un răgaz de două luni, pînă in luna mai, pentru a arăta că se conformeaza exigentelor europene astfel încât un acord de asociere cu UE sa poată fi semnat anul acesta. Luni, la încheierea summitului Uniunea Europeană - Ucraina la Bruxelles, s-a anunțat că un acord de asociere ar putea fi semnat la întâlnirea de la Vilnius, din luna noiembrie, cu toate cele șase țări din „vecinătatea estică”, unde si Moldova așteaptă același lucru.

La mijloc nu se află o sporită simpatie pentru regimul lui Ianukovici, sau convingerea că Ucraina se democratizează ireversibil, ci mai ales teama că dacă nu semnează un acord de asociere cu Rusia anula acesta, Ucraina ar putea fi forțată de Moscova sa intre in uniunea vamală creată de Rusia cu Kazahstanul si Bielorusia.

Problemele Ucrainei sint multiple, ținănd in primul rând de starea statului de drept - aici intrând si cazul Iuliei Timoșenko - pînă la disfunctionări structurale in economie. Prin aceasta națiune de 45 de milioane tranziteaza însă doua treimi din gazul consumat in Europa.

In spatele noii atitudini deschise a UE se afla vecina Ucrainei, Polonia, o țară de dimensiuni similare si care in ultimii ani a devenit tot mai activa in cadrul Uniunii Europene.

Ministrul polonez de externe, foarte activul Radoslaw Sikorski (despre care se vorbește ca de un posibil viitor secretar general NATO) dorește ca la Vilnius Uniunea Europeană sa facă promisiuni ferme țărilor din „vecinătatea apropi