Terapia antiretrovirală extinsă îşi merită banii

Două studii1,2 publicate în numărul de astăzi al revistei Science arată că tratamentul antiretroviral administrat pe scară largă persoanelor infectate HIV îşi merită preţul ridicat (500–900 de dolari/per­soană/an). Cele două studii au fost realizate în Africa de Sud, ţară cu prevalenţă foarte ridicată a infecţiei HIV. Primul studiu1 a dovedit că beneficiile tratamentului (exprimate prin supravieţuire şi costuri economice indirecte) au depăşit costul acestuia de 26 de ori. Al doilea studiu2 publicat în Science a constatat că riscul de a contracta HIV, în aceeaşi regiune sud-africană, s-a redus semnificativ o dată cu administrarea pe scară largă a terapiei antiretrovirale. Persoanele neinfectate din zone cu acoperire antiretrovirală mare (30–40% din totalul celor infectaţi HIV) au avut o probabilitate de a contracta virusul cu 38% mai mică decât persoanele din zone cu acoperire terapeutică redusă (sub 10%).

Marker pentru susceptibilitatea la... răceală

Lungimea telomerelor este un biomarker al îmbătrânirii: când acestea se scurtează, celulele îşi pierd capacitatea de funcţionare normală şi mor. Vârstnicii, cu telomere mai scurte, au risc mai mare de boală şi deces. Dar ce se întâmplă la tineri? Conform unui studiu3 publicat miercuri în JAMA, lungimea telomerelor ar putea prezice rezistenţa la infecţii ale tractului respirator superior la tineri şi adulţi. Studiul a cuprins 152 de voluntari sănătoşi, cu vârste între 18 şi 55 de ani, care au fost expuşi unui rinovirus şi au intrat în carantină cinci zile, pentru a vedea dacă au dezvoltat infecţia. Rezultatele au arătat că participanţii cu telomere mai scurte au fost mai predispuşi la infecţia virală. Nu a existat o relaţie între lungimea telomerelor şi infecţie la cei mai tineri (18–21 de ani), dar începând cu vârsta de 22 de ani, aceasta a în