Populatia maghiara din Transilvania a incercat, de-a lungul anilor, sa faca apeluri repetate la obtinerea unei anumite independente fata de restul tarii, bazandu-se pe aspecte socio-culturale. Acest lucru a reintrat in atentia publica odata cu proiectul de regionalizare avansat de guvernarea USL.
Regiunea istorica cunoscuta sub numele de Tinutul Secuiesc se intinde pe teritoriul actualelor judete Harghita, Covasna si partea din centru a Muresului, situate in centrul tarii.
In septembrie 2012, Plenul Senatului a respins proiectul legislativ privind statutul de autonomie al Tinutului Secuiesc, initiat inca din 2005 de senatorii UDMR de atunci Sogor Csaba si Becsek-Garda Dezso.
Initiativa legislativa a fost respinsa inca din acel an de Camera Deputatilor, iar la Senat proiectul s-a taraganat mai multi ani, primind, in iunie 2009, un raport negativ de la comisiile juridica si pentru administratie publica. Din decembrie 2009, proiectul a mai fost introdus de alte zece ori pe ordinea de zi a sedintelor de plen ale Senatului, insa nu s-a reusit niciodata votarea lui.
Cei doi initiatori sustineau in expunerea de motive ca "secuimea, populatia autohtona cu identitate nationala maghiara, majoritara in Tinutul Secuiesc, revendica autonomia teritoriala a acestei regiuni in conformitate cu prevederile documentelor internationale si cu practica in acest domeniu din statele Uniunii Europene".
Autonomia, in administratia publica, inseamna dreptul (unui stat, al unei regiuni, al unei nationalitati sau al unei minoritati nationale etc.) de a se administra sau autoguverna singur, in cadrul unui stat condus de o putere centrala. In sens etimologic, prin termenul de autonomie se intelege dreptul unei entitati de a se guverna prin propriile sale legi.
Astfel, dupa esecul incercarii de obtinere a autonomiei, comunitate
