Ce i-a trebuit poporului român ca să-şi asigure supravieţuirea? Spre deosebire de mulţi alţi istorici, acad. Mircea Maliţa preferă să răspundă printr-o abordare multidisciplinară şi, mai ales, evită reducţionismul facil. Despre recenta ediţie „Strategii de supravieţuire în istoria poporului român. Cuminţenia pământului“, scrie Elena Solunca.
Fără să fie un proces nou, globalizarea a atins cote de complexitate greu de stăpânit, iar discuţiile pe care le generează pot fi clarificatoare, ducând la un plus necesar de conştientizare. Este limpede că problema depăşeşte posibilităţile de soluţionare ale unei singure discipline ştiinţifice şi impune o abordare multi-, inter- şi transdisciplinară, spre evitarea oricărui reducţionism mult păgubitor. La noi în ţară, unele dintre lucrările pe această temă au reuşit să işte gâlceavă, ca şi cum Eris, zeiţa discordiei, îşi face neobosit năravul. Nu o dată, argumentul folosit este adjectivul laudativ sau ofensator; alteori, autorii „ciupesc“ din istorie ce li se pare potrivit pentru scenarii care să inducă o anume stare de spirit. Poate din acest motiv cartea Strategii de supravieţuire în istoria poporului român. Cuminţenia pământului a lui Mircea Maliţa, un real eveniment editorial, deşi aflată la o ediţie revăzută şi adăugită, nu a fost luată în seamă de cei care s-au specializat în strategia reducţionismelor ce pun sub semnul întrebării autoritatea ştiinţifică şi intelectuală. Mircea Maliţa e conştient de aceasta, nu-şi propune să convertească pe înrăiţii concepţiilor extremiste, preferând să se adreseze celor care vor să-şi păstreze mintea liberă, ferindu-se de orice derapaj spre un extremism sau altul.
Dăinuieşte! Supravieţuieşte! Persistă!
Prin concepţie şi realizare, lucrarea este un model de abordare ştiinţifică pluri- şi interdisciplinară, sine ira et studio, de la care învăţăm, între altele, s
