După ce deputaţii au votat ordonanţa de înfiinţare a Autorităţii de Supraveghere Financiară, partidele politice luptă pentru a-şi numi favoriţii la şefia instituţiei care va controla o piaţă de peste 24 de miliarde de euro, cât o cincime din PIB-ul României.

Până la jumătatea lunii martie urmează să fie înfiinţată Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), instituţie care va reuni sub aceeaşi umbrelă controlul asigurărilor, al pensiilor private şi al pieţei de capital. Totul prin desfiinţarea celor trei actuale autorităţi de control – Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) şi Comisia Naţională de Valori Mobiliare (CNVM).

Ordonanţa de urgenţă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ASF a fost adoptată marţi de Camera Deputaţilor, prima cameră sesizată, şi urmează să fie dezbătută şi la Senat.

În condiţiile în care CNVM supraveghează companii listate la bursă cu o valoare totală de peste 20 de miliarde de euro, CSA este responsabilă de o piaţă de peste 2 miliarde de euro, iar Comisia de pensii private pentru o piaţă de 2,3 miliarde de euro, miza de a controla piaţa financiară este foarte mare – de peste 24 de miliarde de euro, adică aproape o cincime din PIB-ul României.

Numirile, o reglare de conturi

Noul Big Brother financiar va fi condus de un consiliu format din 17 membri, şi nu 15 cum se stabilise iniţial, dintre care un preşedinte, un prim-vicepreşedinte şi trei vicepreşedinţi, numiţi de Parlament şi propuşi în baza algoritmului politic. Astfel, ASF a ajuns o reglare de conturi între partidele politice care poartă negocieri tot mai intense, fac calcule şi măsoară cu atenţie fiecare felie din piaţa financiară pentru nominalizarea favoriţilor.

Cum alianţa USL, formată din PSD şi PNL, a câştigat alegerile