În viitorul nu foarte îndepărtat, felul în care (ne) îngrijim sănătatea ar putea suferi schimbări radicale: diagnosticele vor fi puse după o consultaţie prin videoconferinţă, bolile cronice vor fi monitorizate cu dispozitive mânuite de pacienţi la ei acasă, iar urgenţele vor fi rezolvate cu sprijin decisiv de la distanţă. De ce sunt necesare aceste evoluţii, ce avantaje au şi ce probleme ridică ele, dar şi care este stadiul transformărilor în România şi în lume, aflăm din documentarul realizat de dr. Mihail Călin.

Relaţia pacientului cu medicul şi a acestuia cu colegii, accesul la servicii de sănătate, eficienţa tratamentului, urmărirea pacientului cronic şi costul îngrijirilor ar putea suferi mari schimbări în viitorul apropiat, prin adoptarea tot mai extinsă a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Când pacientul care a suferit un accident vascular cerebral ajunge la unitatea de primire urgenţe a unui spital regional din Bavaria, medicul contactează – la orice oră din zi sau din noapte – un expert din centrele de stroke de la München sau Regensburg. Prin sistemul bidirecţional de videoconferinţă şi cel de transfer rapid al imaginilor CT sau IRM, acesta poate, cu ajutorul colegului de la faţa locului, să consulte pacientul şi să decidă, în câteva minute, oportunitatea terapiei trombolitice. Zeci de mii de consultaţii s-au realizat în acest fel în ultimul deceniu, de când funcţionează programul – mai întâi ca proiect-pilot, apoi ca serviciu curent. Anual, peste 6.000 de pacienţi cu AVC sunt trataţi în cele 15 spitale regionale şi mai mult de 400 de trombolize sistemice sunt realizate după confirmarea de la distanţă. Rata de utilizare a acestui tip de tratament a ajuns, în timp, similară cu aceea din cele 18 unităţi supraregionale de stroke bavareze, la fel şi siguranţa intervenţiei, măsurată în hemoragii cerebrale şi mortalitate intraspitaliceasc