Premieră în Justiţia română: doi membri „de vază” ai CSM au fost revocaţi. S-a întâmplat alaltăieri, 26 februarie, în zi de marţi, cu trei ceasuri din cele rele. Rele, cum se ştie pentru muritorii de rând, însă, de această dată şi pentru nişte ilustrisime personaje din sistemul judiciar, care-l mai au încă pe Naşul în suflet. Se ştie cum s-a ajuns la acest episod şi cât au tras cu dinţii oamenii preşedintelui-jucător ca să păstreze intacte aranjamentele de la faimoasa şedinţă de alegeri în respectivul Consiliu Superior, prezidată de însuşi Excelenţa Sa, Traian Băsescu. Amestecul direct al acestuia în suspomenitele elecţiuni (spre a-şi plasa funcţiile cheie căuzaşii) a fost picătura care a umplut paharul. Cei peste 1.600 de magistraţi de la judecătoriile şi curţile de apel din toată ţara n-au mai putut accepta la nesfârşit amestecul şi partizanatul scandalos practicate de locatarul de la Cotroceni pentru păstrarea, prin interpuşi, a controlului personal asupra Justiţiei; în adunările lor generale, pentru întâiaşi dată de la Revoluţie încoace, magistraţii au decis că au dreptul să-şi hotărască singuri soarta în interiorul sistemului, fără slugile marinarului, fără ingerinţele de ordin politic. Ei i-au perceput pe controversaţii Cristi Dănileţ şi Ghica Alina ca persoane obediente, în serviciul unor interese meschine, străine actului de justiţie şi au cerut, in corpore, revocarea lor din CSM.
Sunt convins că scânteia care a aprins revolta neaşteptată a magistraţilor a fost tocmai prezenţa lui Traian Băsescu în prezidiul controversatelor alegeri ce au adus-o în fruntea CSM pe „procuroarea” Hăineală şi care ţinteau şi eternizarea în scaun a celorlalţi doi, în triumviratul băsist din Consiliu. S-a petrecut, la indigo, ceea ce s-a întâmplat în ianuarie-februarie 2012, când Arafat a generat ieşirea „ciumpalacilor” şi „inepţilor” în Piaţa Universităţii şi în z