Din momentul câștigării alegerilor din decembrie 2012, Dian Popescu a încercat cu disperare să penetreze Complexul Energetic Oltenia pentru a-și numi oameni pe funcții care să-l ajute să-și mai achite din datorii. În acest sens a transformat Hotelul Sara de la Țicleni, cel construit ilegal, în loc de pelerinaj pentru sindicaliști, dar și directori din CEO cărora le asigura sprijinul pentru păstrarea pe post sau pentru promovare.

S-a constituit astfel o adevărată mafie, controlată mai mult de Marin Condescu, dar ale cărei interese le putea promova mult mai bine senatorul Manivelă. De la ideea sa de a controla mineritul și energia s-a ajuns, însă, la o înlăturare a principalilor săi susținuți și prieteni, dovedindu-se că nu este suficient să fii senator și membru PNL, coleg cu ministrul Economiei. De altfel nu e mare deosebire între Manivelă și poetul de la minister, pentru că amândoi se plâng că n-au jucării cu care să se joace sau mii de miliarde pe care să le învârtă.

Observ de la o zi la alta cum Laurențiu Ciurel pune sindicatele cu botul pe labe, dar scoate din sistem oamenii promovați de Manțog și preluați de Dian. După cum s-a văzut, Octavian Graure a mai pierdut o tresă și i-a mai scăzut și nasul, vizitele la Sara nefiindu-i foarte prielnice. Chiar și lotul Motru începe să tremure, fiind discuții legate de unirea Motrului cu Jilțul și neștiindu-se cine va rămâne șef peste noua structură.

Întâmplător sau nu, și marii lideri de sindicat Golea, Cioplea și Mitrescu, unul mai analfabet ca altul, pierd pe bandă procesele cu cotidianul nostru, cei trei simțindu-se lezați atunci când scriem cum au jefuit banii sindicatelor îmbuibându-se în nesimțire. Despre portarul Mitrescu am scris și zilele trecute despre cum a încasat aproape un miliard în cinci luni doar ca drepturi salariale, fără să punem alte jepci de prin banii unității unde are sindicatul.