În dosarele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii apar sute de nume din Timişoara, însă nu mulţi dintre cei menţionaţi au avut şi puterea de a recunoaşte legăturile cu fostul braţ de fier al regimului comunist.

Mitropolitul Nicolae Corneanu nu a ascuns niciodată faptul că a colaborat cu Securitatea. De fapt, Înalt Prae Sfinţia Sa a fost printre primii ierarhi ortodocşi români care au recunoscut acest lucru. Rezoluţia CNSAS, dată în 2007, confirmă faptul că Nicolae Corneanu a fost colaborator al poliţiei politice comuniste şi că a furnizat, între 1950 şi 1988, informaţii despre „duşmanii poporului”.

“Subsemnatul Corneanu Nicolae îmi iau următorul angajament: de a informa organele Securităţii din Timişoara despre eventualele întâmplări cu caracter subversiv îndreptate împotriva regimului de democraţie populară din RPR, atât despre cei din Mitropolie, cât şi despre organizaţii subversive legionare. La fel îmi iau angajamentul că nu voi divulga nimănui prezentul angajament dat sub semnătură organelor securităţii”, scria actualul mitropolit în contractul semnat cu Securitatea, despre care a vorbit imediat după Revoluţie. Mitropolitul a avut mai multe pseudonime: Popa, Popa Vasile sau Popescu Ion. Chiar dacă a colaborat aproape 40 de ani cu Securitatea, acest lucru nu a diminuat simpatia credincioşilor pentru înaltul prelat.

În august 2006, Mona Muscă a fost acuzată de CNSAS că ar fi avut legături cu Securitatea. Timp de şapte ani, între 1975 şi 1982, a predat la Universitatea de Vest din Timişoara şi, potrivit CNSAS, în acea perioadă ea ar fi transmis note informative către Securitate sub numele de cod "Dana". Mona Muscă şi-a recunoscut public responsabilitatea, deşi iniţial negase acuzaţiile, dar a ţinut să precizeze că nu a făcut poliţie politică, ci doar a furnizat date despre cetăţenii străini. În martie 200